(Către Ziua Bibliotecarului)
Bibliotecile au fost și vor rămâne parte integrantă
în sistemul cunoașterii prin promovarea lecturii ca bază pentru informare și
învățare pe parcursul vieții.
Locul și rolul
social al bibliotecilor se amplifică odată cu noile implicări în dezvoltarea
cunoașterii și în creșterea calității vieții membrilor comunității. Utilizarea
mijloacelor contemporane de promovare a
informației demonstrează deschiderea bibliotecilor către modalități complexe de
promovare a lecturii, de abordare a metodologiilor prin care bibliotecarii pot
să ofere utilizatorilor săi o mai bună înțelegere a informațiilor.
Potențialul intelectual
– bibliotecarii, care constituie o mare valoare a bibliotecii, au fost mereu și continuă să rămână mediatorii lecturii,
mediatorii transmiterii informațiilor. Personalul
bibliotecii este cel care crează şi sporeşte capitalul de imagine pozitivă a
instituţiei. De felul cum este perceput personalul, depinde în mare măsură şi
percepţia generală a bibliotecii în comunitate.
Îndrumarea lecturii este un pas important în
stabilirea relaţiei de încredere dintre bibliotecă şi utilizator şi a
constituit dintotdeauna o sarcină importantă a bibliotecii.
Indiferent de evoluţia tehnologiilor, bibliotecarul trebuie să rămână în centrul activităţii bibliotecii, căci într-o lume a roboţilor, asistenţa unei fiinţe umane sensibile este mai valoroasă decât oricând. De aici şi ideea identificării bibliotecarului cu un motor de căutare cu inimă. Studiile demonstrează, că oamenii preţuiesc mai mult biblioteca, atunci când au o relaţie bună cu bibliotecarii. Un bibliotecar competent este ceea ce fiecare utilizator vrea să cunoască la prima întâlnire cu biblioteca.
Dacă aducem
aminte de evenimentele care au favorizat pe parcursul secolelor dezvoltarea
posibilităților de a citi, ajungem la concluzia: odată cu trecerea de la
civilizația Gutenberg (tipăritul cărților) la civilizația Google (digitală) am
intrat în altă civilizație a lecturii.
Ce ar trebui să
întreprindă bibliotecile în vederea promovării lecturii, în realizarea tranziției
de la abilitatea de a citi la arta lecturii (plăcerea de a citi)? Anume aceasta
ar trebui să fie una din prioritățile bibliotecilor: promovarea ideii că
educația/ lectura pe tot parcursul vieții este o valoare importantă în viața oamenilor.
Sunt și unele
întrebări, care ar trebui să fie în vizorul bibliotecarilor mereu: ce să făcem
pentru a păstra cultura lecturii în societate, cum să motivăm tinerii spre
lectură din plăcere, cum să readucem cultura lecturilor în familie?
Și aici, pe
lîngă rolul de îndrumător/ consilier pe care orice bibliotecar îl are în
relația directă cu cititorii săi – copiii, adolescenții sau adulții care intră
în bibliotecă, acesta este și un promotor cultural, care încearcă, pe toate
căile posibile, să atragă publicul spre lectură. Două lucruri importante ar fi:
organizarea de evenimente legate de carte și crearea unui spațiu propice
lecturii și cît mai atrăgător pentru vizitatori.
Deşi se credea
că informaţia, tehnologiile vor înlocui marca bibliotecii - cartea, acum doar
foarte puţini insistă pe această idee. Tehnologiile își au rostul lor, dar nu
pot fi un substituient al cărții și al lecturii. Și una și alta pot fi practicate
cu succes atât în spațiul virtual, cât și în spațiul fizic al bibliotecii. Indiferent
de evoluţia tehnologiilor, bibliotecarul trebuie să rămână în centrul activităţii bibliotecii.
Ce argumente pot
fi folosite de biblioteci în promovarea lecturii? În primul rând, cartea și
cititul dezvoltă societatea din punct de vedere economic, contribuie la
democratizarea societății, la sporirea calității vieții. Lectura nu este doar o
plăcere personală. Lectura dezvoltă gândirea critică, ceea ce permite
dezvoltarea personală și totodată conduce la dezvoltarea comunității.
Revoluția
digitală a promis un salt decisiv al civilizației: toți vor avea acces deschis
și nelimitat la informație, la dezvoltare continuă. Dar ce s-a întâmplat de
fapt? Internetul nu oferă informații valide, verificate. A apărut informația
falsă, cultura falsă. Și aici iarăși bibliotecile trebuie să-și asume rolul de
a instrui/orienta membrii comunității spre lectura cărților din colecțiile de
care dispun, de a educa capacitatea de a deosebi informațiile false de cele
adevărate. Strategiile bibliotecilor occidentale s-au orientat deja spre deschiderea
maximă a colecțiilor.
Astăzi, cînd
vorbim despre Sistemul Național de biblioteci din Moldova, trebuie să ținem
cont de mulți factori caracteristici: nevoia informatizării, impactul social
media, organizarea de evenimente culturale și, nu în ultimul rînd, rolul
esențial al bibliotecii în promovarea lecturii în cadrul comunității.
Căci, trăim în
mileniul unor schimbări permanente, dominate de transformări în toate
domeniile. Avalanșa schimbărilor a ajuns, evident, și în domeniul activității bibliotecilor, impunând noi concepte: competențe,
abilități, flexibilitate, bibliotecă prietenoasă utilizatorului, instruire pe
parcursul întregii vieți.
Epoca
Internetului, rece și calculată, a înstrăinat, în primul rând, copiii de
obișnuința de a citi cu cartea în mână. Cu regret, tot mai puțini tineri, elevi
pășesc pragul bibliotecii, citind, mai mult din obligație, literatura
recomandată conform curriculei școlare. Dacă școala, biblioteca, familia nu va ști să răspundă rapid și
adecvat acestei provocări, societatea va pierde fără îndoială în educarea unei generații inteligente,
culturale, căci, după cum spunea Nicolae Iorga: „Cultura unui
om se formează, în primul rând, prin lectură”.
Este cunoscut
deja faptul, că odată forțat să citească, copilul va avea o repulsie pentru
carte. De aceea, bibliotecarii nu impun lectura, ci propun, promovează lectura
din plăcere.
Bibliotecile
trebuie cu mare grijă să paseze către utilizatori, ideea necesității lecturii
în viața lor, să le formeze arta lecturii creative. Și dacă copiii vor
descoperi de la o vârstă cât mai fragedă aceste lucruri – plăcerea lecturii,
arta lecturii – ei vor citi toată viața.
Ce ar putea să
facă bibliotecarii pentru a asigura formarea culturii lecturii, trecerea de la
plăcerea lecturii la arta lecturii?
Vin cu unele sugestii:
Ø copilul trebuie educat că orice informație se caută la
bibliotecă, nu în internet;
Ø bibliotecile pot organiza expoziții atractive de
promovare a cărților, mai ales
extramuros, în aer liber, în instituții școlare, organizații etc;
Ø sunt binevenite organizarea unor cluburi viabile de
lectură, de discuții/ dialoguri literare, lecturi creative etc;
Ø atragerea la promovarea lecturii a persoanelor
influente (primari, personalități din diverse profesii);
Ø convingerea părinților/ a familiei să susțină copiii
în dorința lor de a citi, deoarece
uneori părinții consideră lectura copiilor o leneveală, adică nu fac nimic prin
gospodărie, ceea ce este absolut greșit, ei trebuie convinși să înțeleagă rolul
lecturii în formarea copilului;
Ø bibliotecarii trebuie să citească tot ce e nou, să
studieze piața editorială, pentru a recomanda cărțile cele mai bune;
Ø bibliotecarii trebuie să fie împătimiți de lectură, să
fie un model pentru membrii comunității;
Ø bibliotecile trebuie să găsească forme neobișnuite,
neordinare de promovare a lecturii.
Formarea competenței de lectură la cei,
care pășesc pragul bibliotecii, reprezintă veriga cea mai importantă a educației. Pentru a face
față provocărilor, bibliotecarul trebuie să dea
dovadă de abilitatea de a se adapta la condițiile de schimbare continuă
prin folosirea în activitatea sa a diverselor metode, cât mai active, mai attractive
și mai antrenante. Bibliotecarul trebuie să aibă rolul să ajute membrii
comunității să realizeze trecerea de la competența lecturii, la arta lecturii,
care presupune lectura creativă, lectura generatoare de idei și emoții, să
stimuleze dorința de a-și exprima gândurile și emoțiile. Treptat, de la
plăcerea lecturii să apară necesitatea lecturii și să se formeze deprinderi de
lectură pe tot parcursul vieții.
Deci, trebuie să
ne axăm și să ne preopcupăm mereu, în activitatea noastră de bibliotecar, de problema formării unui cititor motivat și
competent, iar dezvoltarea și stimularea dragostei pentru
lectură să devină o prioritate în munca noastră de zi cu zi.
Argumentele pro-lectură
expuse de mine, în cadrul acestei comunicări, vin în sprijinul informării
tuturor celor interesați de importanța promovării cărții și lecturii, ca bază
pentru cultură, cunoaștere și dezvoltare multilaterală a persoanelor, acesta
fiind unul din obiectivele specifice ediției a șasea a Programului Național
LecturaCentral – 2023.
Aș vrea să
închei cu spusele regretatului poet Grigore Vieru: ,,Așa cum vine o zi după
alta să lumineze ferestrele casei noastre, tot astfel să răsară una după alta
cărțile înaintea ochilor copiilor noștri – alta cale de izbândă a neamului nu
există”.
Realizat de: SACALIUC
GALINA,
director BPO Rîşcani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu