Concursul ,,La Izvoarele Înţelepciunii" la Rîşcani

 Concursul ,,La Izvoarele Înțelepciunii", ediția a XXXII-a

În incinta BPO Rîșcani la inițiativa Secției raionale Cultură Rîșcani, Direcției Învățământ, Tineret Sport Rîșcani s-a desfășurat etapa raională a concursului ,,La Izvoarele Înțelepciunii", ediția a XXXII-a. Subiectul concursului a fost dedicat creației literare lui Nicolae Dabija - scriitor, poet, publicist, om politic.

Nicolae Dabija (n. 15 iulie 1948, Codreni, raionul Cimișlia, RSS Moldovenească) este un scriitor, istoric literar și om politic din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române (din 2003)[1] și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (2012). Nicolae Dabija, de naționalitate română și religie ortodoxă, este nepotul arhimandritului Serafim Dabija, unul din marii duhovnici români, deportat în Gulag în 1947. Cunoaște profund viața comunităților românești din jurul României. În calitate de redactor șef al săptămânalului Literatura și Arta editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova a avut un rol important în lupta de renaștere națională din Republica Moldova. Săptămânalul condus de Dabija a fost, în anii 1988-1989, cea mai importantă publicație care susținea revenirea limbii române la grafia latină și decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească. În perioada de glorie săptămânalul Literatura și Arta depășea tirajul de 260.000 de exemplare. În 2005 e ales președinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, organizație neguvernamentală de cultură și drept, la care au aderat peste 150 de organizații culturale, uniuni de creație, asociații neguvernamentale. La 1 iulie 2008 avea peste 250 000 membri, fiind organizația nonguvernamentală cu cea mai largă aderență din republică, cu filiale în Ucraina (Bucovina de Nord, Sudul și nordul Basarabiei, or. Ananiev ș.a), Federația Rusă (Moscova, Norilsk, Surgut), Israel, Italia, Grecia, Serbia, Letonia, Georgia. Dintre activitățile FDRM face parte și depunerea Cererii de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (la 26 decembrie 2006) din partea Societății Civile, însoțită de peste 200 000 de semnături.

În concurs la etapa raională au participat 12 concurenți din instituțiile de învăţământ din satele:

Corlăteni

Costești,

Grinăuți,

Hiliuți,

Mihăileni,

Petrușeni,

Recea,

Văratic,

Zăicani,

şi or. Rîșcani.

La etapa republicană raionul Rîşcani va fi reprezentat de finalistele învingătoare la etapa raională - Terenteac Alexandreea, or. Rîșcani și Rusu Mirela - s. Zăicani.

 

Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, bibliotecar

Serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani

 

Ziua Drapelului - 27 aprilie

 Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova - 27 aprilie 

    Drapelul Republicii Moldova este un tricolor cu benzi verticale, albastru, galben și roșu, având un raport al proporțiilor de 1:2 între lățime și lungime.

    Drapelul de stat al Republicii Moldova este asemănător cu cele ale Andorrei și Ciadului, dar evident nu are nici o legătură cu acestea. Este de asemenea asemănător cu cel al României, dar diferă prin proporția dintre lățime și lungime (1:2, al Republicii Moldova față de 2:3 al României), prin nuanța albastrului (cobalt în România) și prin prezența stemei Republicii Moldova pe culoarea galben.

    O decizie importantă care a determinat, în fond, argumentarea ulterioară la revenirea Tricolorului și Stemei istorice a fost adoptarea, la 20 mai 1989, de către Frontul Popular din Moldova, a Rezoluției nr. 3 a Congresului I de constituire a FPM „Cu privire la însemnele naționale”. În ea se specifi ca clar: „Culorile naționale ale moldovenilor au fost până la 1940, albastrul, galbenul, roșul, cu excepția perioadelor când o parte sau alta a teritoriului țării își pierdea independența și intra în componența altor state.

    La 13 ianuarie și 24 ianuarie 1990 au avut loc ședințele Comisiei Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, în cadrul cărora au fost ascultate comunicările celor trei grupuri de lucru în domeniul cercetării simbolicii. Participanții la discuție „au împărtășit părerea unanimă a grupurilor de lucru că întoarcerea tricolorului, simbolicii lui într-o perioadă de renovare revoluționară a societății noastre vine din perpetuitatea conștiinței, spiritualității neamului nostru și acceptarea, recunoașterea lui nu ar fi decât un act de echitate istorică…”. La 28 februarie 1990 s-a prezentat un raport ce prevedea organizarea unui concurs pentru noile simboluri ale R.S.S.M. Deja în ajunul tradiționalei demonstrații de 1 mai, la Prima Sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S.M din 27 aprilie 1990 s-a legiferat oficial Drapelul tricolor cu stema amplasată în centrul fâșiei galbene (stema urma să fie aprobată ulterior). Gheorghe Ghimpu a fost acel care a arborat pentru prima dată, la 27 aprilie 1990, Tricolorul de Stat pe cupola Parlamentului moldav. Manifestații pentru tricolor au avut loc și în stânga Nistrlui. La o întâlnire a muncitorii de la Uzina de Mașini de Turnătorie cu Nicolae Dabija, cu toate riscurile, câțiva tineri intraseră în sala de festivități cu panglici tricolore prinse la piept. Tot atunci tricolorul era arborat pe sediul Universității din Tiraspol, unde era păzit de un detașament de studenți în frunte cu rectorul Mihail Coșcodan și profesorul Ștefan Urâtu.

    Stema Republicii Moldova constă din desenul stilizat al unui vultur (sau al unei acvile) purtând o cruce în ciocul său și strângând în ghearele fiecăruia din picioarelor sale, reprezentate ca niște mâini, câte un sceptru de aur și o ramură verde de măslin.

    Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele tradiționale ale Moldovei: capul de bour, privit frontal, și soarele, plasat între coarnele bourului, ambele pe fond roșu, simbolizând ziua, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai-nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând noaptea. Cele două romburi sunt aranjate la nivelul de separare al roșului de albastru. Elementele distincte ale scutului sunt din aur (galbene). Emblema scutului este realizată folosind cele trei culori tradiționale ale tricolorului: roșu, galben și albastru.

    Stema Republicii Moldova se regăsește, de asemenea, și în centrul steagului țării, pe culoarea galben.

    Drapelul de Stat – tricolorul – reprezintă o pînză dreptunghiulară, formată din trei fîșii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru-azuriu, galben, roșu. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.

  Tradiţional la 26 aprilie, în toate localităţile Republicii Moldova se organizează mitinguri, activităţi şi evenimente dedicate sărbătorii Drapelului de Stat al Republicii Moldova - Tricolorul. 

    Biblioteca Publică Orăşenească Rîşcani a venit pentru public în cadrul mitingului solemn organizat de Secţia Raională Cultură cu o expoziţie de carte ,,Tricolorul - simbol în cuget şi simţiri" şi cu participarea în cadrul montajului literar exprimând cuvinte de recunoştinţă şi cântări patriotice drapelului. 

Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, biblioteca

Serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate

BPO Rîşcani.
  

De ziua Umorului - 1 Aprilie

 

Activitatea distractivă cu genericul

,,Lume, lume – hai la glume!..."

În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor sau a Umorului, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului sau unui membru de familie, însă probabil puțini știu cum a apărut această datină.

Pe aripi de primăvară

1 aprilie coboară.

Și în zborul lui ușor

Vă aducem clipe de umor.

1 APRILIE, ,,Ziua Umorului”

Ce este Umorul are un caracter specific prin soluții neașteptate, caraghioase poate produce ilaritate. Persoanele cu umor sunt acele persoane care prin comportare sau verbal prin anumite contexte declanșează râsul. Simțul umorului este influențat de tradițiile, cultura, istoria unui popor, sau diferă după poziția pe scara ierarhiei sociale. Umorul diferă de asemenea după anumite perioade istorice, multe glume din trecut nemaifiind actuale, au pierdut efectul de a produce hazul. Umorul poate fi usturător prin satiră, ironie, batjocură, cinic, sau blând binevoitor, plin de înțelegere, autocritic.

Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.

La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. În această zi se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.

Pentru această zi veselă și pozitivă, biblioteca orașului a pregătit și a ținut o oră de râs. Pentru utilizatorii săi obișnuiți a fost organizată o călătorie literară în lumea umorului, bazată pe lucrările marilor comedianți moldoveni: Grigorii Pîrlea; Pavel Bechet; Efim Tarlapan; Gheorghe Urschi - ,,Regele umorului din Republica Moldova” și altele.

Utilizatorii s-au familiarizat nu numai cu biografia scriitorilor, dar au și râs cu poftă vizionând filmele. Cel mai mare interes l-a stârnit filmul lui Gheorghe Urschi ,, Valeu, Valeu nu Turna!”

După ce au râs suficient utilizatorii au plecat acasă cu dispoziție bună.

Realizat de: Olga BURAC, bibliotecar

Biblioteca Publică Orăşenească Rîşcani