Program_Campania Naţională ,,Citim cu voce tare împreună” ediţia anului 2023

     Programul Campaniei Naţionale ,,Citim cu voce tare împreună” ediţia anului 2023 organizat de ,,Ziua Internaţională a Cititului Împreună” (ZICI 2023) de Biblioteca Publică Orîşenească Rîşcani

Realizat de: 

FOLIUŞNEAC TATIANA, bibliotecar, serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani,

Anunţ - Poster_Campania Naţională ,,Citim cu voce tare împreună” ediţia anului 2023

    Pentru promovarea Campaniei Naţionale ,,Citim cu voce tare împreună” ediţia anului 2023 şi a informa utilizatorii bibliotecii a fost creat Anunţ-Poster. 

Realizat de: 

FOLIUŞNEAC TATIANA, bibliotecar, serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani,

BURAC OLGA, bibliotecar, serviciul CRF, BPO Rîşcani.

27 Ianuarie - Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului.

   

    Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului ne aminteşte de masacru în care au fost omorîţi de către nazişti 6 milioane de evrei europeni şi alte câteva milioane de oameni de alte naţionalităţi.

   Ziua Internaţională pentru  Comemorarea  Victimelor Holocaustului a fost instituită de ONU în anul 2005, pentru a înţelege generaţia tânără ce înseamnă lecţia Holocaustului şi a preveni orice acte viitoare de genocid.

   În iulie 1941 naziştii au adoptat aşa numita ,,soluţie finală” potrivit căreia evreii urmau să fie internaţi în lagăre de concentrare, ghetouri şi exterminaţi în camerele de gazare. De regulă deţinuţii erau trimişi în încăperi speciale, li se spunea la baie, dar în loc de apă erau gaze toxice.

   Procesul  de la Nurnberg din 1946 a calificat aceste acte drept ,,crime împotriva umanităţii” şi i-a condamnat pe liderii nazişti la moarte ori la ani grei de detenţie.

   Această tragedie istorică a fost  resimţită din plin pe teritoriul Repepublicii Moldova. În vara anului 1941 în Moldova existau 49 de lagăre şi ghetouri, iar în regiunea Transnistreană 189.

   În legătură cu data  Comemorării Victimelor  Holocaustului în BPO Rîşcani s-a iniţiat o oră informativ-istorică împreună cu elevii cl.10 liceul ,,L.Damian” şi conducătoarea Doroş Eugenia. Elevii au primit informaţie despre victimele Holocaustului, perioada războiului, prevenirea antisemitismului şi a tuturor formelor de discriminare rasială şi religioasă.

   Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este un apel pentru consolidarea tuturor ţărilor faţă de pace.

Realizat de: FAZLÎ ZINAIDA, bibliograf,

 serviciul info-bibliografic, BPO Rîşcani.

DONAȚIA DE CARTE PENTRU BIBLIOTECILE PUBLICE TERITORIALE DIN RAIONUL RÎȘCANI

            Fondul de carte al bibliotecilor publice teritoriale din raionul Rîșcani, în prima lună a noului an, a fost completat cu un lot de carte pentru copii,  donat de BN pentru Copii ,,Ion Creangă”.

În condițiile de astăzi când competarea colecțiilor presupune achiziționarea documentelor în funcție de mai mulți factori,  donația de carte  este o sursă foarte eficientă de creștere a colecțiilor bibliotecilor publice teritoriale din raionul Rîșcani.

La 26 ianuarie 2023, Bibliotecii Publice Orășenești Rîșcani, i-au fost transmise 180 cărți, pentru  a fi distribuite în bibliotecile publice teritoriale din raionul Rîșcani. Donația cu titlul gratuit, a fost transmisă din fondul schimb – rezervă al BN pentru Copii ,,Ion Creangă”. Astfel pe parcursul lunii februarie cele 180 exemplare, cu titlul ,,Radu, bunica și câinele Bumbu” de Spiridon Vangheli, vor ajunge  pe rafturile bibliotecilor din raionul Rîșcani, deja ștampilate însoțite de actul de predare-primire a documentelor, realizat de serviciul resurse informaționale al Bibliotecii Publice Orășenești Rîșcani.

Ne bucurăm de orice carte, atunci când ajunge pe rafturile noastre și mai apoi în mâinile cititorilor. Această donație de carte este de o mare valoare, deoarece este destinată micilor utilizatori din bibliotecile publice teritoriale din raionul Rîșcani, care așteaptă cu nerăbdare ceva nou și interesant. Încurajarea lecturii în mediul rural și completarea fondului de carte pentru copii în bibliotecile din teritoriu, este un deziderat primordial al bibliotecilor, deoarece lectura timpurie stabilește scena pentru învățarea de-a lungul vieții.

Realizat de: ȘVEȚ LILIA, bibliotecară 

Serviciul resurse informaționale, BPO Rîșcani

IOAN SLAVICI - PĂRINTE SPIRITUAL AL PROZEI ARDELENE

        

 Proiect de promovare a cărţii şi lecturii

„Delectează-te prin lectură”, ediţia a III-a, anul 2023

175 de ani de la naşterea poetului Ioan Slavici

,, Ioan slavici - părinte spiritual  al prozei ardelene“

  

„Nu pierde din vedere ce şi cine eşti şi fă totdeauna numai ceea

ce se potriveşte cu personalitatea ta.” – Ioan Slavici

           

    „Considerat primul mare scriitor al Transilvanie, creator complex, excepţional nuvelist  romancier Ioan Slavici întregeşte în chip fericit peisajul literar în a doua jumătate al secolului XIX-lea, alături de marii clasici ai literaturii române precum Eminescu, Caragiale, Creangă. Cunoscut în literatura română, mai întâi prin nuvelele sale scriitorul aduce o viziune realistă asupra satului transilvănean într-un  stil sobru, personaje memorabile, teme aniversabile…”

Ioan Slavici a fost un prozator, jurnalist, profesor pedagog, dramaturg traducător şi memorialist român. Este exponentul realismului psihologic şi justiţiar. În literatura română este deschizător de drumuri ca scriitor realist şi este scriitorul care introduce analiza psihologică a personajelor. A luptat pentru drepturile românelor din Transilvania, fiind condamnat  la amenzi şi închisori de câteva ori.   

Tabel cronologic

1848 -18 ianuarie în comuna Siria, lângă Arad s-a născut Ioan Slavici. Este al doilea copil al ,,
            maiestru” cojocarului Sava Slavici şi al Elenei născută Borlea.

1854 - 1858 urmează şcoala primară  în satul natal având ca dascăl  pe Dimitrie  Voştinari figura luminoasă  de cărturar  evocat  în Amintirile scriitorului

1860 - Urmează Liceul din Arad, stând la gazdă precum eroii săi din Budulea Taichii.

1865 – Frecventează clasele a VI-a şi a VII-a la Liceul Piarist din Timişoara.

În anul 1865 se transferă la liceul german al călugărilor minoriți din Timișoara, unde începe să simtă dificultățile vieții, deoarece tatăl său sărăcise încercând să facă negoț cu cai, care au fost nimiciți de o molimă, iar o parte a averii a fost dată zestre surorii sale, Maria.

1867 - clasa a VIII-a ca “privatist” la Liceul Maghiar din Arad.

1868 - Bacalaureatul la Satu-Mare. Toamna se înscrie la Universitatea din Budapesta. 1869 - În ianuarie e bolnav, întrerupe facultatea şi revine la Siria. Se mai înscrie şi la Universitatea din Viena (aprilie), dar în august îl aflăm în funcţia de secretar al notarului din Cumlaus. În toamnă e din nou la Viena, în armată, urmând şi Facultatea de Drept. Acum se împrieteneşte, pentru toata viaţa, cu Eminescu, student şi el în capitala Imperiului habsburgic. Fireşte, vorbea cursiv limbile germană şi maghiară. Mai tânărul său amic moldovean îl va îndemna să scrie literatura în românește (cum s-a spus, aşa a procedat Eminescu şi cu Ion Creangă).

1870 - Îşi ia “examenul de stat”.

1871 - Debutează la Convorbiri literare cu Fata de birău (comedie).

1872 - E publicată prima poveste Zâna zorilor.

1874 - Vine la Iaşi şi citeşte la Junimea Popa Tânda. Apoi pleacă la Bucureşti, unde se     
             stabileşte.

1875 - Se căsătoreşte cu Ecaterina Szöke Magyarosy.

1875 - Călătoreşte la Viena şi Budapesta, iar toamna e numit, de Titu Maiorescu, profesor    
           la Liceul “Matei Basarab” – Bucureşti.

1877 - Intră în redacţia ziarului Timpul.

1880 - Apare nuvela Budulea Taichii.

1881 – Apare volumul Novele din popor.

1881 -Apare capodopera Moara cu noroc.

1884 - Înfiinţează la Sibiu ziarul Tribuna, unde va veni şi G. Coşbuc.

1884 - Din cauza unor articole în care revendică drepturile românilor, e închis de către         
            autorităţile maghiare, dar curtea de juriu îl eliberează.

1885 - Divorţează de prima soţie Ecaterina şi în 1886 se căsătoreşte, la Sibiu, cu Eleonora    
           Tănăsescu, în toamna născându-i-se primul băiat, Titu Liviu. În urma unui proces de   
           presă e condamnat la 3 zile de închisoare.

1888 - Premiera dramei istorice Gaspar Gratiani la Naţionalul bucureştean. Condamnat de      
           Curtea cu juriu din Cluj la un an de închisoare. Începe detenţia la Vác (Ungaria).

1889 - Se naşte Lavinia Ioana Iosefina, al doilea copil, când era în puşcărie. Abia la 10 iulie
             iese din penitenciar.

1890 - Se întoarce la Bucureşti. Devine profesor la Azilul "Elena Doamna". Se naşte al treilea
            copil, Ion Marcel iar în 1891 se naşte al patrulea copil, Fulvia.

1892 - Devine cetăţean român. Publică Novele vol. I-II.

1894 -Împreună cu Coşbuc şi Caragiale, editează la Bucureşti Vatra. Publică romanul Mara,
           în foileton.

1894 - Se naşte Elena, al cincilea copil şi în 1897 Lavinia, al şaselea copil.

1902 – Publică romanul Din bătrâni , premiat apoi de Academia Română.

1914 - Conduce ziarul Ziua, în care militează pentru neutralitatea României în primul război
               mondial.

1916 - Este arestat şi închis la Fortul Domneşti.

1919 - La încheierea păcii, Slavici e arestat din nou din cauza convingerilor sale, judecat şi
            condamnat la 5 ani de închisoare, dar eliberat în acelaşi an.

1921 - Publică volumul autobiografic Închisorile mele, în care-şi justifică activitatea din
            Ardeal şi România.

1924 - Volumul Amintiri (preţioase memorii despre Eminescu, Caragiale, Creangă, Coşbuc,
            Maiorescu).

1925 - Bolnav şi obosit de viaţa agitată, cu procese şi detenţii în puşcării, se refugiază la fiica
             sa Lavinia, care trăia la Panciu, în podgoria asemănătoare cu Siria natală.

             La 17 august 1925, trece în lumea umbrelor, înmormântat la schitul Brazi.

   Ioan Slavici este considerat ,,Un Balzac al satului românesc". În localitatea Siria sunt două monumente legate de viaţa lui Ioan Slavici. Pe clădirea poştei este expusă o placă comemorativă de marmură, ce aminteşte de locul unde s-a aflat pe  vremuri casa în care a văzut pentru prima dată lumina zilei marele scriitor, în anul  revoluţiei din 1848.

    O altă placă comemorativă este expusă pe clădirea străveche a şcolii din localitate, unde Ioan Slavici s-a familiarizat cu tainele alfabetului.

     Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcămintei, vorbirii și gesturilor. Ioan Slavici  reprezintă  pentru tinerele generaţii  ale secolului nostru , unul dintre cei mai  iubiţi scriitori români care, alături  de O.Goga, Liviu Rebreanu şi alţii  au zugrăvit prin arta condeiului viaţa satului şi profunzimea sufletului românesc. Fără scrierile lor, imaginaţia vieţii şi a satului românesc din Ardeal nu ar fi completă. Opera sa este cu atât mai valoroasă cu cât, deşi a primit o educaţie preţioasă în ţară şi străinătate, Slavici a avut dorinţa şi mărinimia de se apleacă  asupra  vieţii şi sufletului  ţăranului român.

      BPO Rîşcani consideră că opera poetului merită să fie studiată, discutată pe larg de tânăra generaţie, în special, fiindcă creaţiile sale oferă cititorului contemporan şansa de a întra în gândirea şi psihologia omului acelor vremi făcându-l mai înţelept.  

       Noi, bibliotecarii, propunem utilizatorilor bibliotecii de a regăsi personalitatea şi creaţia omului  din operele lui Slavici care fascinează, descoperă  un univers arhaic, plin de farmec şi învăţăminte.

Realizat de: ALBOT INGA, 

bibliotecară,  BPO Rîşcani

 

 

 

Poemul ,,Luceafărul” 140 de ani de la publicare

        Mihai Eminescu, cel mai de seama reprezentant al poeziei romanești, un mare romantic, este cel care a dat glas dragostei fata de om, de patrie, frumuseții naturii, iubirii, zugrăvind cu magicul sau condei un peisaj acoperit de un val fermecat, care apare în faţa cititorilor ca o lume de basm. Viața lui Eminescu este una exemplara. Nu este viața unui sfânt si nici a unui erou; este viața unui geniu care a trăit permanent cu privirea ațintită  spre înaltele idealuri  de arta, de cunoaștere si s-a dăruit aproape exclusiv operei sale, neacceptând compromisuri si dăruind acestor idealuri tot ce avea bun în propria ființa, până  la negarea de sine. Mihai Eminescu este, în literatura română, poetul nepereche a cărui opera învinge timpul. El este cel mai mare poet național, care exprima cel mai bine si cel mai complet spiritualitatea româneasca. Eminescu reprezintă o valoare si pe plan universal, el îmbogăţind  trăsăturile romantismului prin elemente noi ale creației sale.

     „Luceafărul” este opera de maturitate a lui Eminescu. Se spune ca daca s-ar fi pierdut toata opera lui şi ar fi rămas doar „Luceafărul”, Eminescu ar fi fost tot poetul național, pentru ca textul conține toate motivele proprii.

     Poemul „Luceafărul” este una dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Mihai Eminescu, începută încă din 1873, dar scrisă și finisată de-a lungul multor ani până la publicarea sa în aprilie 1883 în Almanahul societății studențești România Jună din Viena. După publicarea la Viena, poemul a fost reluat apoi în același an în revista Convorbiri literare și în final în volumul princeps intitulat „Poezii” sub îngrijirea lui Titu Maiorescu, publicat în anul 1884

     Luceafărul este un poem folclorică, cu rădăcini din basmul popular românesc Fata în grădina de aur cules de călătorul german Richard Kunich în timpul unei călătorii în Muntenia, în 1861. Basmul cuprindea povestea  unei frumoase  fete  de împărat izolată  de tatăl ei  într-un  castel, de care se îndrăgosteşte un zmeu . Fata însă se sperie  de nemurirea zmeului  şi-l respinge. Zmeul merge  la Demiurg, doreşte să fie dezlegat  de nemurire, dar este refuzat, întors  pe pământ, zmeul  o vede pe fată , care între timp se îndrăgostise  de un pământean, un fecior  de împărat, cu care fugise în lume . Furios ,zmeul se răzbună  pe ei şi îi desparte prin vicleşug. Peste fată el prăvăleşte o stâncă, iar pe feciorul de împărat îl lasă să moară în Valea Amintirii. 

       Atras de farmecul basmului, Mihai Eminescu l-a tradus și versificat.  

      Academia Recordurilor Mondiale a anunțat în ianuarie 2009 că „Luceafărul” este cel mai lung poem de dragoste. Poemul este format din 98 de strofe.

     Dragostea lui Mihai Eminescu pentru folclorul naţional a fost profundă şi constantă, poetul simţindu-şi rădăcinile spirituale adânc a scris poezii care ne-au atins coardele sufletului. Când citim sau auzim această poezie intrăm pe țărmul iubirii simțim cea mai adâncă  dragoste...      
      Întâlnim toate marile teme, motive ale creaţiei marelui poet: geniul, dragostea, natura, demonul, titanul, filozofia, cadrul nocturn, elementul neptunic.
Luceafărul rămâne un model de depăşire al gândirii mitice prin gândire filozofică. sentimente de a trai cu dragostea... Aceasta poezie este o cheie a universului poetic.

Realizat de: ALBOT INGA, 

bibliotecară,  BPO Rîşcani