„Bibliotecarul - resursă comunitară pentru victimele violenței în familie”.

 Mituri și realități despre violența în familie

    

„Violenţă în familie" este orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Aceasta poate include un singur episod sau mai multe acte de violență, formând un model de comportament abuziv prin exercitarea controlului. Violența în familie este un comportament intenționat. Scopul violenței în familie este stabilirea și exercitarea puterii și controlului asupra altei persoane.

      Violența este folosită pentru a intimida,        umili sau înfricoșa victima. Bărbații deseori folosesc violența împotriva partenerelor lor intime, inclusiv asupra actualelor sau fostelor soții, prietene ori partenere.

     La 5 august 2021 a fost organizat Trainingul pentru bibliotecarii din BPO Rîșcani în partneriat cu  participarea specialistului principal în problemele familiilor cu copii în situație de risc Alina Lopata; șef Birou de Probațiune Rîșcani Nord Sergiu Cernicenco; cu specialistul principal în domeniul secretariat Lopatinschi Iulia; ofițer superior Secția de Securitate Publică IP Rîșcani Valentin Rebeja.

Cinci caracteristici principale ale violenței în familie:

·             Violența în familie este un comportament învățat;

·         Violența în familie este un comportament repetitiv și cuprinde diferite tipuri de abuz care pot trece dintr-unul în altul sau în combinație;

·          Făptuitorul este cauza violenței domestice și nu consumul de alcool, victima sau relațiile dintre ei;

·            Pericolul pentru victimă și copii crește pe timpul separării dintre parteneri;

·            Comportamentul victimei depinde de modurile de supraviețuire la care a aderat.

·        

 Violența poate avea mai multe forme:

·            VIOLENȚA FIZICĂ: îmbrânciri, pălmuiri, loviri cu/de obiecte, lovituri cu picioarele sau cu pumnul, tragere de păr, izbirea victimei de pereţi sau de mobilă, sugrumare, etc.

·           VIOLENŢA PSIHOLOGICĂ: umiliri şi înjurături, batjocorire, criticarea opiniilor sau sentimentelor, ameninţări cu bătaia, ameninţare că o să ia copiii, folosirea copiilor pentru a trezi sentimente de vină, neglijare, amenințare, distrugere demonstrativă a obiectelor, manipulări psihologice sau izolarea forțată de prieteni, familie, copii, școală și/sau serviciu,etc.
Abuzul emoțional este grav. Rănile emoționale ar putea să se vindece foarte greu.

·     VIOLENȚA SEXUALĂ: constrângere la relații sexuale sau atingeri nedorite, contactul sexual continuat după cererea de a-l opri, sau forțarea cuiva să se supună la o relație sexuală neprotejată sau umilitoare.

·         VIOLENŢA ECONOMICĂ: interzicerea de a avea sau păstra un serviciu, limitarea accesului la veniturile și bunurile familiei, de a avea bani proprii, lipsire de mijloace de existență precum hrană, medicamente, etc.

·         ABUZ ECONOMIC: Încercarea de a face persoana dependentă financiar, de exemplu menținerea unui control total asupra resurselor financiare, îngrădirea accesului la bani, interzicerea frecventării școlii/continuării studiilor sau angajării la un post de muncă.

·         VIOLENȚA SPIRITUALĂ: de exemplu: limitarea sau interzicerea practicării unui cult religios sau unui mod de viață.

                                               Bibliotecara, Burac Olga

,,Ziua europeană de comemorarea victimelor Holocaustului împotriva romilor”

    

      În noaptea de 2 spre 3 august 1944 aproximativ 3000 de femei, bărbaţi şi copii romi au căzut victime regimului nazist în lagăre de concentrare, erau trimişi în încăperi speciale şi le spunea la baie dar în loc de apă, erau gaze toxice.

     Asasinarea sistematică a romilor începu în vara anului 1941 în urma atacului lansat de Germania contra URSS. Naziştii alegeau cerşetori, prostituate, vagabonzi şi îi duceau în lagăre de muncă din Germania, Austria, Europa Centrală şi de Est. Primeau sarcini extrem de grele, săparea canalelor de regularizarea fluviului râului, întreţinerea drumurilor, munci la câmp. Mortalitatea era mare din cauza malnutriţiei şi a bolilor. Cadavrele erau aruncate într-o groapă şi le dădeau foc. Pentru ai deosebi de alţi prizonieri romii purtau triunghi maro.

     Comemorarea victimelor Holocaustului, înseamnă o lecţie pentru generaţia tânără de a înţelege şi a preveni orice acte de violenţă, de genocid. Ziua europeană de comemorarea victimelor Holocaustului împotriva romilor este un apel pentru consolidarea angajamentului tuturor ţărilor faţă de pace.

Fazlî Zinaida, Bibliograf  BPO Rîşcani