sâmbătă, 9 mai 2015

120 de ani de la naşterea poetului, dramaturgului şi filozofului Lucian Blaga /1895-1961/

"Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină"
Scriitorul, filosoful si profesorul Lucian Blaga a fost una dintre cele mai importante figuri ale culturii romanesti contemporane. Initial expresionista,lirica sa este deschisa miracolelorsi cultiva vitalismul dionisiac.

Tatal sau a fost preot "areligios"( noteaza fiul intro carte autobiografica),spre deosebire de mama, care -precizeaza tot el- "sufera de o religiozitate cu adiacente folclorice si superstitioase".Pana la varsta de 4 ani viitorul mester al cuvantului nu a articulat nici o vorba, nici cuvantul vital "mama".S-ar spune ca in cei 4 ani de mutenie (voluntara?) Blaga si-a insusit in mod inconstient "Inavatatura lui Atman"(=tacerea),despre care scrie mai tarziu in Geneza metaforei si sensul culturii (1937). A urmat cursuri liceale la Brasov si a facut trei ani de teologie la Sibiu.Studiile filosofice le-a facut la Universitatea din Viena, unde a obtinut si titlul de doctor, cu teza Kultur und Erkenntnis (1920).Intre 1926 si 1939 a indeplinit diferite functii in diplomatie (Varsovia, Praga, Viena, Berna, Lisabona).A fost numit profesor la Universitate din Cluj la o catedra creata in mod special pentru el (Filosofia culturii).

Sistemul sau filosofic, comparabil ca anvergura si ca arhitectura a ideilor cu acela lui Hegel, iar ca expresie literara cu opera lui Nietzsche sau Bergson, este cuprins intr-o suita de trilogii:Trilogia cunoasterii (Eonul dogmatic, 1931; Cunoasterea luciferica, 1933; Cenzura transcendenta, 1937), Trilogia culturii (Orizont si stil ,1935 Geneza metaforei si sensul culturii), Trilogia valorilor (Arta si valoare, 1939; Despre gandirea magica; Religie si spirit, Stiinta si creatie 1942). O a patra trilogie, "cosmologica", ar fi urmat sa grupeze Diferentialele divine (1940), Aspecte antropologice (1948) si Fiinta istorica (lucrare editata postum, 1977). In Experimentul si spiritul matematic (editare postuma, 1969), Blaga analizeaza evolutia stiintelor exacte de-a lungul a trei mari etape: aristotelica,galileo-newtoniana si einsteiniana, reliefand implicatiile metafizice ale acestora.

In esenta sa, filosofia lui Blaga este o reflectie inspirata asupra conditiei omului in univers, in fata asa-zisului Mare Anonim, care in conceptia filosofului este un "produs mitic-filosofic" al imaginatiei cautatoare de sensuri ultime, caruia I se atribuie atat calitati divine cat si calitati demonice. In conceptia Blaga, modul de existenta in lume data si pentru autoconservare constituie baza vietii umane, dar omul isi cucereste plenititudinea si demnitatea printr-un al doilea mod de existenta in orizontul misterului, unde din "preom" devine "om deplin" prin incercari perpetue de a-si releva siesi misterul, in pofida "cenzurii transcendente" impuse de Marele Anonim.Oricum, miturile, viziunile religioase, conceptii metafizice, teoriile stiintifice operele de arta si de civilizatie sunt rezultatul aspiratiei omului de a se ridica la un mod de fiintare mult superior celui al animalului, trezindu-I mandria si satisfactia singularitatii.


Bibliografie "Dictionar de filosofie"
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu