Masă rotundă de Ziua Europei

 Rolul asistenței UE în dezvoltarea orașului și raionului Rîșcani

Masa rotundă

Ziua Europei este sărbătorită pe 9 mai ca urmare a unei decizii luate în 1985 de liderii UE întruniţi la Milano. Este o sărbătoare a păcii și unității în Europa, dedicată istoriei unui continent care a dăruit un model de cultură și de civilizație, de solidaritate, de dialog și de colaborare pentru binele comun.

Cu prilejul Zilei Europei, Delegația UE în Republica Moldova și Ambasadele Statelor membre UE, își exprimă solidaritatea pentru pace și un viitor mai bun pentru cetățenii Republicii Moldova. Ziua Europei este marcată printr-o serie de activități sub egida motto-ului UE „Unitatea prin diversitate”.

La data de 12 mai 2022 a fost organizată masa rotundă /eveniment online şi offline/ cu genericul ,,Rolul asistenţei UE în dezvoltarea oraşului şi a raionului Rîşcani” a fost organizată în incinta Centrului de Informare al Uniunii Europene BPO Rîşcani. Evenimentul a fost unul de celebrare a celor 5 ani de activitate a CIUE. Invitaţi speciali cu comunicări au fost: - dna Ciumac Daniela, vice-preşedinte rnul Rîşcani; - dnul Culic Igor, vice-preşedinte rnul Rîşcani; - dnul Spătaru Veceslav, vice-primar or. Rîşcani; - dna Rebeja Marina, Şef adjunct Direcţia de Învăţământ, tineret şi sport; dna Frecăuţanu Aliona, primarul comunei Grinăuţi. Moderatorul mesei rotunde a fost dna Şveţ Lilia, serviciul resurse informaţionale, BPO Rîşcani. Despre cum şi când BPO Rîşcani a devenit CIUE ne-a relatat în comunicarea sa dna Foliuşneac Tatiana, serviciul asistenţă metodologică şi de specialitate, BPO Rîşcani. Dna Plămădeală Svetlana, bibliotecara comunei Grinăuţi a prezentat ce proiecte europene au fost implementate de bibliotecă în ultimii ani.

În agenda mesei rotunde au fost incluse următoarele comunicări:

Perspectiva integrării Republicii Moldova în UE /Ciumac Daniela/

Odată cu extinderea Uniunii Europene în România, Republica Moldova a devenit țară-vecină, exprimându-și dorința de a se dezvolta ca țară europeană, implementând valorile europene. Republica Moldova este recunoscută unanim ca un stat european, din toate punctele de vedere, atât economic, cultural, cât și geopolitic. Despre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană se vorbeşte din anii ’90, aproape imediat după obţinerea independenţei.

Prin intermediul Acordului de Parteneriat și Cooperare Uniunea Europeană s-a angajat să susțină eforturile Republicii Moldova, orientate spre consolidarea democrației și statului de drept cu respectarea drepturilor omului și a minorităților, dezvoltarea durabilă a economiei prin promovarea schimburilor comerciale, investițiilor și relațiilor economice armonioase.

În prezent UE și RM dezvoltă o relație din ce în ce mai strânsă. Integrarea Europeană rămâne obiectivul principal și ireversibil al agendei interne și externe a Republicii Moldova.

            Cum se dezvoltă relațiile de cooperare între Moldova și UE, la ce etapă suntem pentru a deveni parte acestei familii numeroase . Anume despre perspectiva integrării Republicii Moldova în UE a fost comunicarea vice-președintelui raionului Rîșcani dna Daniela Ciumac.

Implementarea proiectelor cu suportul UE în raionul Rîșcani /Culic I./

Având în vedere criteriile istorice și geografice Republica Moldova este o țară cu cultură și tradiții europene. Deci, integrarea în spațiul European este un lucru firesc. Mai mult decât, declarându-se un stat independent, Moldova și-a propus în calitate de obiectiv strategic crearea unui stat de drept, bazat pe valorile democratice mondiale.

UE este un exemplu al democrației, stabilității politice și bunăstării economice. De aceea aspirația Republicii Moldovei de a se asocia anume acestei comunități este destul de întemeiată, căci orientarea clară a Moldovei spre Europa întărește stabilitatea, duce spre atragerea investițiilor, care sunt o componentă importantă pentru dezvoltarea economiei țării noastre. Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de asistență europeană din lume pe cap de locuitor. Despre implementarea proiectelor cu suportul UE în raionul nostru a relatat vice- președintele raionului  dnul Igor Culic.

Integrarea europeană oferă o șansă pentru tânăra generație./ Rebeja M. /

Integrarea europeană oferă o șansă istorică societății noastre, și, în special, tinerii generații. Avantagele apropierii Republicii Moldova de UE țin și de sfera vieții sociale, și anume, în aspect social – apropierea față de standartele europene pentru învățământ. Cuvântul a fost oferit  dnei Marina Rebeja, șef adjunct Direcției de învățământ, tineret și sport.

Proiecte europene

În ultimii ani Uniunea Europeană și-a concentrat efortul fără precedent pentru a ajuta Moldova de a implementa un program de reforme în interesul cetățenilor.

Banii europeni sunt utilizați ca investiții în infrastructura rutieră, în rețeaua energetică, în comerț, educație, cultură, sănătate, etc.

La acest subiect au fost două comunicări, care au fost prezentate de:

-          Vice-primarul or. Rîșcani dnul Veaceslav Spătaru - Proiecte europene în orașul Rîșcani

-          Primarul comunei Grinauți dna Aliona Frecauțan și bibliotecara Plămădeală Svetlana - Implementarea proiectelor europene în localitățile rurale a raionului /Grinăuți/

La activitate au participat bibliotecari din BPT din raion /online/; elevii din liceul ,,L. Damian” şi ,,D.Cantemir” împreună cu dna Cheptănaru Stela şi dna Ciumac Natalia /offline/.

                                                         Realizat de: Sacaliuc  Galina, 

                                                         coordonatorul CIUE BPO 

Concursul ,,La Izvoarele Înţelepciunii" la Rîşcani

 Concursul ,,La Izvoarele Înțelepciunii", ediția a XXXII-a

În incinta BPO Rîșcani la inițiativa Secției raionale Cultură Rîșcani, Direcției Învățământ, Tineret Sport Rîșcani s-a desfășurat etapa raională a concursului ,,La Izvoarele Înțelepciunii", ediția a XXXII-a. Subiectul concursului a fost dedicat creației literare lui Nicolae Dabija - scriitor, poet, publicist, om politic.

Nicolae Dabija (n. 15 iulie 1948, Codreni, raionul Cimișlia, RSS Moldovenească) este un scriitor, istoric literar și om politic din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române (din 2003)[1] și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (2012). Nicolae Dabija, de naționalitate română și religie ortodoxă, este nepotul arhimandritului Serafim Dabija, unul din marii duhovnici români, deportat în Gulag în 1947. Cunoaște profund viața comunităților românești din jurul României. În calitate de redactor șef al săptămânalului Literatura și Arta editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova a avut un rol important în lupta de renaștere națională din Republica Moldova. Săptămânalul condus de Dabija a fost, în anii 1988-1989, cea mai importantă publicație care susținea revenirea limbii române la grafia latină și decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească. În perioada de glorie săptămânalul Literatura și Arta depășea tirajul de 260.000 de exemplare. În 2005 e ales președinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, organizație neguvernamentală de cultură și drept, la care au aderat peste 150 de organizații culturale, uniuni de creație, asociații neguvernamentale. La 1 iulie 2008 avea peste 250 000 membri, fiind organizația nonguvernamentală cu cea mai largă aderență din republică, cu filiale în Ucraina (Bucovina de Nord, Sudul și nordul Basarabiei, or. Ananiev ș.a), Federația Rusă (Moscova, Norilsk, Surgut), Israel, Italia, Grecia, Serbia, Letonia, Georgia. Dintre activitățile FDRM face parte și depunerea Cererii de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (la 26 decembrie 2006) din partea Societății Civile, însoțită de peste 200 000 de semnături.

În concurs la etapa raională au participat 12 concurenți din instituțiile de învăţământ din satele:

Corlăteni

Costești,

Grinăuți,

Hiliuți,

Mihăileni,

Petrușeni,

Recea,

Văratic,

Zăicani,

şi or. Rîșcani.

La etapa republicană raionul Rîşcani va fi reprezentat de finalistele învingătoare la etapa raională - Terenteac Alexandreea, or. Rîșcani și Rusu Mirela - s. Zăicani.

 

Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, bibliotecar

Serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate, BPO Rîşcani

 

Ziua Drapelului - 27 aprilie

 Ziua Drapelului de Stat al Republicii Moldova - 27 aprilie 

    Drapelul Republicii Moldova este un tricolor cu benzi verticale, albastru, galben și roșu, având un raport al proporțiilor de 1:2 între lățime și lungime.

    Drapelul de stat al Republicii Moldova este asemănător cu cele ale Andorrei și Ciadului, dar evident nu are nici o legătură cu acestea. Este de asemenea asemănător cu cel al României, dar diferă prin proporția dintre lățime și lungime (1:2, al Republicii Moldova față de 2:3 al României), prin nuanța albastrului (cobalt în România) și prin prezența stemei Republicii Moldova pe culoarea galben.

    O decizie importantă care a determinat, în fond, argumentarea ulterioară la revenirea Tricolorului și Stemei istorice a fost adoptarea, la 20 mai 1989, de către Frontul Popular din Moldova, a Rezoluției nr. 3 a Congresului I de constituire a FPM „Cu privire la însemnele naționale”. În ea se specifi ca clar: „Culorile naționale ale moldovenilor au fost până la 1940, albastrul, galbenul, roșul, cu excepția perioadelor când o parte sau alta a teritoriului țării își pierdea independența și intra în componența altor state.

    La 13 ianuarie și 24 ianuarie 1990 au avut loc ședințele Comisiei Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, în cadrul cărora au fost ascultate comunicările celor trei grupuri de lucru în domeniul cercetării simbolicii. Participanții la discuție „au împărtășit părerea unanimă a grupurilor de lucru că întoarcerea tricolorului, simbolicii lui într-o perioadă de renovare revoluționară a societății noastre vine din perpetuitatea conștiinței, spiritualității neamului nostru și acceptarea, recunoașterea lui nu ar fi decât un act de echitate istorică…”. La 28 februarie 1990 s-a prezentat un raport ce prevedea organizarea unui concurs pentru noile simboluri ale R.S.S.M. Deja în ajunul tradiționalei demonstrații de 1 mai, la Prima Sesiune a Sovietului Suprem al R.S.S.M din 27 aprilie 1990 s-a legiferat oficial Drapelul tricolor cu stema amplasată în centrul fâșiei galbene (stema urma să fie aprobată ulterior). Gheorghe Ghimpu a fost acel care a arborat pentru prima dată, la 27 aprilie 1990, Tricolorul de Stat pe cupola Parlamentului moldav. Manifestații pentru tricolor au avut loc și în stânga Nistrlui. La o întâlnire a muncitorii de la Uzina de Mașini de Turnătorie cu Nicolae Dabija, cu toate riscurile, câțiva tineri intraseră în sala de festivități cu panglici tricolore prinse la piept. Tot atunci tricolorul era arborat pe sediul Universității din Tiraspol, unde era păzit de un detașament de studenți în frunte cu rectorul Mihail Coșcodan și profesorul Ștefan Urâtu.

    Stema Republicii Moldova constă din desenul stilizat al unui vultur (sau al unei acvile) purtând o cruce în ciocul său și strângând în ghearele fiecăruia din picioarelor sale, reprezentate ca niște mâini, câte un sceptru de aur și o ramură verde de măslin.

    Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele tradiționale ale Moldovei: capul de bour, privit frontal, și soarele, plasat între coarnele bourului, ambele pe fond roșu, simbolizând ziua, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai-nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând noaptea. Cele două romburi sunt aranjate la nivelul de separare al roșului de albastru. Elementele distincte ale scutului sunt din aur (galbene). Emblema scutului este realizată folosind cele trei culori tradiționale ale tricolorului: roșu, galben și albastru.

    Stema Republicii Moldova se regăsește, de asemenea, și în centrul steagului țării, pe culoarea galben.

    Drapelul de Stat – tricolorul – reprezintă o pînză dreptunghiulară, formată din trei fîșii de dimensiuni egale, dispuse vertical în următoarea succesiune a culorilor de la hampă: albastru-azuriu, galben, roșu. În centru, pe fâșia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat a Republicii Moldova.

  Tradiţional la 26 aprilie, în toate localităţile Republicii Moldova se organizează mitinguri, activităţi şi evenimente dedicate sărbătorii Drapelului de Stat al Republicii Moldova - Tricolorul. 

    Biblioteca Publică Orăşenească Rîşcani a venit pentru public în cadrul mitingului solemn organizat de Secţia Raională Cultură cu o expoziţie de carte ,,Tricolorul - simbol în cuget şi simţiri" şi cu participarea în cadrul montajului literar exprimând cuvinte de recunoştinţă şi cântări patriotice drapelului. 

Realizat de: Tatiana FOLIUŞNEAC, biblioteca

Serviciul Asistenţă Metodologică şi de Specialitate

BPO Rîşcani.
  

De ziua Umorului - 1 Aprilie

 

Activitatea distractivă cu genericul

,,Lume, lume – hai la glume!..."

În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor sau a Umorului, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului sau unui membru de familie, însă probabil puțini știu cum a apărut această datină.

Pe aripi de primăvară

1 aprilie coboară.

Și în zborul lui ușor

Vă aducem clipe de umor.

1 APRILIE, ,,Ziua Umorului”

Ce este Umorul are un caracter specific prin soluții neașteptate, caraghioase poate produce ilaritate. Persoanele cu umor sunt acele persoane care prin comportare sau verbal prin anumite contexte declanșează râsul. Simțul umorului este influențat de tradițiile, cultura, istoria unui popor, sau diferă după poziția pe scara ierarhiei sociale. Umorul diferă de asemenea după anumite perioade istorice, multe glume din trecut nemaifiind actuale, au pierdut efectul de a produce hazul. Umorul poate fi usturător prin satiră, ironie, batjocură, cinic, sau blând binevoitor, plin de înțelegere, autocritic.

Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.

La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. În această zi se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.

Pentru această zi veselă și pozitivă, biblioteca orașului a pregătit și a ținut o oră de râs. Pentru utilizatorii săi obișnuiți a fost organizată o călătorie literară în lumea umorului, bazată pe lucrările marilor comedianți moldoveni: Grigorii Pîrlea; Pavel Bechet; Efim Tarlapan; Gheorghe Urschi - ,,Regele umorului din Republica Moldova” și altele.

Utilizatorii s-au familiarizat nu numai cu biografia scriitorilor, dar au și râs cu poftă vizionând filmele. Cel mai mare interes l-a stârnit filmul lui Gheorghe Urschi ,, Valeu, Valeu nu Turna!”

După ce au râs suficient utilizatorii au plecat acasă cu dispoziție bună.

Realizat de: Olga BURAC, bibliotecar

Biblioteca Publică Orăşenească Rîşcani