Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea Ministerului Culturii și Guvernului, a declarat anul 2014 Anul Dumitru Matcovschi.
20.10.1939-26.06.2013
Dumitru Matcovschi a fost un mare poet din R.Moldova, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, pilonul mișcării de renaștere națională de la începutul anilor 1990.
S-a născut în comuna
Vadul-Raşcov, la 20 octombrie 1939, judeţul Soroca, astăzi raionul Șoldănești, în familia
plugarilor Leonte şi Eudochia. După studiile primare şi secundare din
Vadul-Rașcov,
în 1956 devine student la Institutul Pedagogic “Ion Creangă” din Chişinău, facultatea ”Istorie şi Filologie”. Ultimul an de studii
(1960-1961) îl are la
Universitatea de Stat din Chişinău din cauza fuzionării
acestor două instituţii universitare. În anii 1966-1970 a fost redactor-şef
adjunct la saptămînalul “Cultura”. Debutul
editorial se produce în 1963 prin placheta de versuri ”Maci
în rouă”.
În 1969 apare volumul de versuri “Descîntece de alb şi negru”, care imediat după
apariţie este interzis de cenzura sovietică, considerat subversiv. Cartea, în
varianta iniţială, aşa şi nu a mai văzut lumina tiparului. Urmează o rodnică
perioadă de activitate literară. S-a afirmat ca poet prin cărţile Casa
părintească (1968), Melodica (1971), Patria, poetul şi balada (1981),
Soarele cel Mare (1989), Imne şi blesteme (1991), Măria sa Poetul
(1992), Of (1993), Văd (1998) s.a. Opera lui Dumitru Matcovschi o
demonstrează plenar. Dintre cărţile sale în proză se evidenţiază romanele
Toamna porumbeilor albi (1979) şi Focul din vatră (1982). Au avut ecou în epocă
dramele sale montate pe scena Teatrului Naţional “Mihai Eminescu”: Preşedintele
(1975), Cântec de leagăn pentru bunici (1977), Tata (1979), Abecedarul
(1984), etc. În anii de avînt ai mișcării de
eliberare națională
(1987-1989) s-a manifestat ca publicist redutabil. Tot atunci a revigorat
revista ”Nistru“, în 1988 schimbîndu-i denumirea în ”Basarabia” și
fiind redactorul-șef al acestei publicații
pînă în 1997. Un moment tragic era cat pe ce sa-i curme viaţa la 17 mai 1989,
fiind strivit de un autobuz. Se presupune că accidentul fusese unul organizat,
avînd în vedere tumultul de evenimente de deşteptare naţională din perioada
dispariţiei Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti şi proclamării
independenţei de Uniunea Sovietică. Urmează o lungă perioadă de recuperare
fizică şi morală, la Chişinău,
Moscova şi Bucureşti. Suportă peste douăzeci de intervenţii chirurgicale.
Condiţia fizică şi vigoarea bărbătească de înainte îi este redusă de paralizie.
Suferinţa nedreaptă însă i-a călit şi mai mult conştiinţa. Dumitru Matcovschi
este recunoscut pe plan internaţional de critica literară drept unul din marii
poeţi ai Republicii Moldova.
De-a lungul anilor a editat peste 50 volume: poezii: Melodica, Grîul, Axa, Patria, Poetul şi balada, Tu, dragostea mea,
Veşnica toamnă, proză: Duda, Bătuta, Toamna
porumbeilor albi, Focul din vatră, dramaturgie, inclusiv în limbile
rusă şi lituaniană, piese de teatru: Preşedintele, Piesă pentru un
teatru provincial, Pomul vieţi, Ion Vodă cel Viteaz, Sperietoare, Tata.
În 1993 are loc premiera filmului televizat de lung metraj ”Troiţa”. În acelaşi an are loc premiera
spectacolului ”Destinul”, după piesa ”Ioan
Vodă cel Viteaz” de D. Matcovschi, la Teatrul Naţional “M.Eminescu” din Chişinău.Un compartiment bogat al
poeziei matcovschiene îl constituie lirica de dragoste. Sinceritatea
sentimentului, simplitatea monologului autoricesc, sonoritatea imaginilor,
puritatea și
valoarea etică a mesajului comunicat de scriitor asigură textelor lui o
originalitate excepțională, care n-a putut să nu se bucure
de atenția
compozitorilor. Multe din poeziile sale au fost puse pe note şi au devenit
şlagăre de la chiar prima audiţie, de compozitori ca regretaţii Ion
Aldea-Teodorovici şi Petre Teodorovici precum şi de Eugen Doga, Mihai Dolgan,
Mircea Oţel, Constantin Rusnac. La ora actuală numai Grigore Vieru poate
concura cu el în privința contribuției
la dezvoltarea cîntecului de estradă est-prutean. Liceul din comuna
Vadul-Raşcov, de la 1 septembrie 2003, poarta numele poetului Dumitru
Matcovschi. În anul 2011 a
fost lansat și
organizat Festivalul Internațional de Poezie și
Cântec “Dumitru Matcovschi”. Directorul Festivalului – Alina
Ciobanu-Balan, născută în Vadul-Rașcov. La 26 iunie
2013, poetul a încetat din viață și a
fost înmormântat cu onoruri militare în satul de baștină,
iar ziua înmormântării a fost declarată zi de doliu național.
Distincţii:
- Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1990);
- Membru titular al Academiei de Ştiinte din R.Moldova (1995);
- Cavaler al Ordinului R. Moldova (1996);
- Cavaler al Ordinului Steaua României în grad de Comandor (2000);
- Cetăţean de onoare al municipiului Chişinău (2010);
- Membru titular al Academiei de Ştiinţe din R.Moldova (1996);
- Deţinător al medaliilor ,,Mihai Eminescu” şi ,,Pentru distincţie în muncă”;
- Laureat al Festivalului Internaţional de poezie Nichita Stănescu;
- Laureat al mai multor publicaţii periodice;
- Poet naţional ale cărui poezii sânt cele mai cântate la nivel naţional şi internaţional.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu