Anul 2025
este un an de sărbătoare pentru toți cei care iubesc poezia, este un prilej de
a aduce omagiu poetului nepereche Mihai
Eminescu, Luceafărul literaturii române. Opera sa este o comoară de
înțelepciune, emoție poetică și iubire
de patrie, rămânând o flacără vie în conștiința culturală a neamului nostru. Sub
genericul „Anul 2025 – Anul Mihai
Eminescu”, Biblioteca Publică
Orășenească „Spiridon Vangheli” a organizat celebrarea
creației poetului prin recitarea și reinterpretarea operelor jubiliare, poezii, basme care între anii 2015–2025 au
fost menționate ca fiind jubiliare de la data publicării.
Activitățile s-au desfășurat
de-a lungul anului, fiecare lună fiind dedicată unei opere reprezentative:
• „De-aș avea” – prima rază a geniului poetic. Una dintre cele
dintâi creații eminesciene, reflectă simplitatea și sensibilitatea tânărului
poet. În ea se simte începutul unui drum spre eternitate.
• „Luceafărul” – simbol al iubirii și al nemuririi, capodopera
liricii românești, coroana de aur a creației eminesciene.
• „Călin (File din poveste)” – oda iubirii și a frumuseții. Dragostea
și frumusețea se înalță deasupra lumii cotidiene, iar elementul fantastic
devine expresia idealului de viață și de iubire.
• „Sărmanul Dionis” – o meditație asupra timpului și a sufletului.
Opera explorează misterul existenței, visul și destinul omenesc, oferind
cititorului o reflecție profundă asupra sensului vieții și a aspirației către
absolut.
• „Doina” – glasul neamului și chemarea la unitate. Rămâne una
dintre cele mai puternice expresii ale dragostei de neam și țară. Prin
versurile sale simple, dar pline de dor și durere, Eminescu devine glasul
conștiinței naționale. Este poezia care a unit generații de români în același
sentiment de demnitate și apartenență.
• „Floare albastră” – visul iubirii pure. Iubirea devine vis și
ideal, un sentiment curat și inaccesibil, dar mereu viu în sufletul omului.
• „Înger și demon” – lupta dintre lumină și întuneric. Poezia
dezvăluie zbuciumul sufletesc al omului, prins între bine și rău. Eminescu
surprinde cu profunzime această luptă interioară, transformând-o într-o
meditație asupra condiției umane și aspirației spre puritate.
• „Povestea codrului” – armonia dintre om și natură. Poetul își
regăsește liniștea în mijlocul codrului veșnic, simbol al dăinuirii și al
echilibrului. Natura devine prieten și confesor, iar în dialogul cu ea se simte
dorul de simplitate și de pace lăuntrică.
• „Revedere” – un dialog duios dintre poet și codru, simbol al
veșniciei și al continuității. În această poezie se simte legătura tainică
dintre om, natură și eternitate.
Prin aceste
activități, elevii și utilizatorii bibliotecii au descoperit frumusețea limbii române și profunzimea spiritului eminescian. Scopul
proiectului a fost de a apropia tinerii de literatură, de a le trezi dragostea
pentru lectură și respectul față de valorile naționale.
Impactul
asupra elevilor a fost profund: ei au învățat să simtă poezia, să o trăiască și
să o înțeleagă. Eminescu a devenit pentru ei nu doar un poet din manuale, ci un prieten al sufletului, un model de gândire și de sensibilitate.
Prin toate aceste momente culturale, organizate cu dăruire la Biblioteca Publică Orășenească „Spiridon
Vangheli” Rîșcani, Mihai Eminescu continuă să trăiască în inimile
utilizatorilor. Poezia sa nu a îmbătrânit — ea este vie, curată și plină de lumină, asemenea unui izvor nesecat al
frumosului.
Astfel, „Anul 2025 – anul Mihai Eminescu” nu
este doar o comemorare, ci o reîntoarcere
la rădăcinile limbii și sufletului românesc, o chemare de a iubi poezia
și de a păstra vie comoara pe care ne-a lăsat-o marele poet.
Realizat de: Albot Inga, bibliotecar BPO ,,Spiridon Vangheli” Rîșcani,
Radețcaia Irina, bibliotecar BPO ,,Spiridon Vangheli” Rîșcani.




Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu