Am ales cuvinte simple din cuvinte,
Sufletul în
ele mi-am turnat fierbinte….
Am lăsat în urmă brazdă şi-i adâncă?
Să mă tem de vreme? Dar de ce maş teme?
Mi-am crescut copiii şi am scris poeme.
Oră
informativă cu genericul ,,Dumitru Matcovschi – drum poetic prin timp” - 82 de ani de la naşterea poetului Dumitru Matcovschi.
Dumitru Matcovschi
s-a născut la 20 octombrie 1939, în satul Vadul Raşcov, pe malul bătrânului
Nistru, în familia lui Leonte şi Eudochiei Matcovschi. Copilăria i-a fost
vegheată de valurile Nistrului, râul casei părinteşti, de stâncile abrupte,
pline de farmec şi mister, de oamenii minunaţi de la baştină... Fiind înzestrat
de Dumnezeu cu harul de a scrie cei, care îi cunosc mai îndeaproape opera, dar
şi concepţiile de viaţă ale Maestrului, desluşesc în creaţia lui o adevărată
artă prin care a venerat într-un mod deosebit casa părintească, familia,
baştina, pe care o numea cu dragoste “mărgioară” pentru că „marginile au fost
întotdeauna frumoase”.
Dumitru Matcovschi
era numit “Unul din cei mai vrednici bărbaţi ai neamului…” şi potrivit mai
multor personalităţi notorii din ţară şi de peste Prut, Dumitru Matcovschi a
fost şi va rămâne un simbol al demnităţii şi onoarei naţionale, un caracter
deosebit. Scriitorul Ion Hadârcă a spus: „Dumitru Matcovschi este un exemplu de
demnitate în literatura românească”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu